Mica Unire  de la 1859  este strâns legată de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate și indisolubil legată de istoria locală a orașului Focșani.

Centrul oraşului păstrează ca simboluri ale acestui eveniment istoric Monumentul Unirii şi Borna de hotar situate în  Piaţa Unirii.

Piaţa care înconjoară obeliscul este situată pe vechiul hotar dintre Ţara Românească şi Moldova.

Aici în fiecare an, la 24 ianuarie, ca un simbol al Micii Uniri, membrii comunităţii se prind în Hora Unirii şi este omagiat actul istoric.

Astfel astăzi,  la o distanţă în timp de 156 de ani de ziua de 24 ianuarie 1859, noi românii, retrăim aceste momente de importanţă istorică majoră pentru România.

Biblioteca Judeţeană Vrancea vă invită să vizionaţi filmul documentar 24 Ianuarie – O zi a împlinirii, realizat de colectivul de bibliotecari ai Sălii de lectură.

Mai jos puteţi redescoperi  monumentelor dedicate Micii Uniri din 24 ianuarie 1859  prin descrierea realizată de DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ  VRANCEA.  (http://www.vrancea.djc.ro/.)

 

HPIM1978.JPGMonumentul Unirii  – Piaţa Unirii

Scurtă descriere

         Deschiderea larga a Bulevardului Unirii în continuarea Bulevardului Bucuresti prezinta pe partea dreapta, complexul arhitectural „Piata Unirii” monument istoric clasat cod LMI VN-III-m-B-06579.

În centrul acestuia se ridica Obeliscul Unirii, opera a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Baza octogonala a acestuia este înalta de 1,4m, în trei trepte placate cu granit rosu, peste care se ridica un tor de bronz înalt de 2,24m. Pe tor se desfasoara un basorelief înfatisând în prim plan,spre sud pe Al.I.Cuza înconjurat de M.Kogalniceanu, C.Negri, V.Boerescu,V.Alecsandri si alti fruntasi unionisti de la 1859, iar spre nord un muntean si un moldovean strângându-si mâinile în fata bornei de hotar.

Prim planul se desfasoara pe toata suprafata torului, înfatisând diferite categorii de sustinatori ai Unirii, dintre care se remarca deputatul razes Mos Ion Roata .

Planul al doilea reprezinta Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice. Pe tor se ridica un obelisc sub forma unui trunchi de piramida în sectiune patrata, înalt de 16m, placat cu acelasi granit rosu. Pe fata nordica este prins între frunze de stejar, un scut de bronz cu inscriptia „Unirea Principatelor Române 1859”.

Piata care înconjoara obeliscul este situata pe vechiul hotar dintre Tara Româneasca si Moldova. Aici în fiecare an, la 24 ianuarie este omagiat marele act al Unirii.

 

Borna de Hotar - Piata Unirii FocsaniBorna de hotar  – Piaţa Unirii Focşani

Scurtă descriere 

        Borna de hotar amplasata în Piata Unirii pe locul Pichetului de granita nr.47, aminteste de fosta granita care despartea Focsanii în: Focsanii Munteniei si Focsanii Moldovei.

Focsanii Moldovei si Focsanii Munteniei au existat ca târguri separate aproape jumatate de mileniu despartite fiind de pârâul Milcovel. Pe cele doua maluri ale sale se aflau vamile celor doua Principate, pichetele de graniceri si bornele de hotar, cea mai importanta fiind borna de hotar de la Pichetul de graniceri nr.47, din fata bisericii “Nasterea Sf. Ioan Botezatorul”.

Cele doua târguri au continuat sa existe separat dupa unirea Principatelor, pâna în anul 1862, anul unirii administrative. Din acel moment a început amenajarea pietei din fata bisericii „Sfântul Ioan”, mai ales dupa 1863, când prin Legea secularizarii averilor manastiresti, asezamântul monahal a fost desfiintat, biserica manastirii devenind biserica de mir, iar pe locul fostei manastiri a fost amenajata actuala Gradina Publica din Focsani

Liga Culturala a Românilor, Cercul Studentilor Putneni, sectiunea locala a Ligii Culturale din Focsani, decid ridicarea unui monument simbolic pe locul  fostului Pichet de granita nr.47, în fata Bisericii “Nasterea Sf. Ioan Botezatorul”, în amintirea bornelor de hotar si a pichetelor de graniceri care au despartit pe moldoveni de munteni timp de jumatate de mileniu.  Presedintele sectiunii locale al Ligii Culturale din Focsani era profesorul D.F. Caian.

Borna de hotar, monument istoric, Cod LMI VN-IV-m-B-06594 a fost inaugurata în prezenta lui Nicolae Iorga, a oficialilor timpului, delegatii ale comunitatilor  românesti din toate provinciile românesti, la 13 septembrie 1931, an în care la Focsani a avut loc Congresul Ligii Culturale, care împlinea 40 de ani de activitate.

Monumentul este opera sculptorului Ion Jalea (1887-1983), fiind realizat din piatra, în forma de trunchi de piramida si ornamentat pe cele patru laturi cu meplaturi din bronz care înfatiseaza stemele celor doua Principate Române. Inscriptiile au fost gravate pe placi de metal. Pe placa monumentala se poate citi : “Cetatenii Orasului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credinta biruitoare. În acest loc era odinioara Pichetul de granita nr.47, la hotarul Milcovului, care despartea cele doua tari surori Moldova si Tara Româneasca”.

Borna de hotar a devenit unul dintre principalele simboluri ale Unirii, unde, la 24 Ianuarie cu ocazia festivitatilor dedicate sarbatorii Unirii se depuneau coroane de flori.

De-a lungul timpului amplasamentul monumentului a fost stramutat în diverse locuri din municipiul Focsani. Mai întâi, borna a fost mutata în fata fostului hotel “Cimbru”, unde a functionat Vama Principatelor si unde astazi functioneaza Muzeul Unirii, de pe strada Cuza Voda nr.21.

O noua locatie aleasa de autoritatile comuniste a fost amplasarea bornei în spatele cinematografului “Balada”.

Dupa anul 1989, Borna de hotar a fost readusa în fata Muzeului Unirii pentru ca la 26 septembrie 2011,  cu ocazia proiectului de “Recalificare urbana perimetrul istoric Piata Unirii si Gradina Publica” Focsani, borna sa fie reamplasata în Piata Unirii, în zona Bisericii “Nasterea Sf. Ioan Botezatorul”, acolo unde a fost dezvelita de marele istoric Nicolae Iorga, pe atunci primul ministru al României.

Borna de hotar reprezinta simbolul unirii românilor, simbolul unitatii si solidaritatii românesti.

 

Bibliografie:

  1. Lelia Pavel, Dumitru Hutanu, Horia Dumirescu, Aurora Emilia Apostu,Patrimoniul Cultural National Construit din Judetul Vrancea, Editura Pallas, Focsani, 2008.
  2. Fundatia “Zi Deschisa”,Circuitul monumentelor istorice din Vrancea,2012.